Dieta integral vegană - paşaport pentru viaţă
"Industria cărnii de vită a contribuit la moartea mai multor americani, decât toate războaiele acestui secol, toate dezastrele naturale şi accidentele de automobil, combinate. Dacă grătarul de vită este ideea voastră de 'hrană adevărată pentru oameni adevăraţi', atunci vă doresc să locuiţi în apropierea unui spital cu adevărat bun."
Dr. Neal Barnard,
Profesor - Facultatea de Medicină
Universitatea "George Washington"
Preşedinte al " Physicians Committee
for Responsible Medicine"
Lansat în luna martie a acestui an, Forks over Knives, filmul cineastului independent Lee Fulkerson, examinează în profunzime afirmaţia radicală, că majoritatea bolilor degenerative care ne afectează - dacă nu cumva, chiar toate - ar putea fi ţinute sub control sau chiar obligate să involueze, prin eliminarea din dieta noastră zilnică a oricărui aliment de origine animală şi a alimentelor cu grad înalt de procesare, folosind drept argumentaţie odiseea chirurgului dr. Caldwell Esselstyn şi a biochimistului nutriţionist dr. T. Colin Campbell, doi eminenţi cercetători, într-un domeniu de pionierat, poate, al alimentaţiei exclusiv vegetariene.
Ce se întâmplă în aşa-zisa lume civilizată ?
Când am uitat cum trebuie să trăim ?
Fiindcă, în pofida unor mult trâmbiţate progrese tehnologice, în orice domeniu, a unor războaie anticancer declanşate oficial şi chiar legiferate, a afirmaţiilor tot mai impertinente ale industriei farmaceutice, gata să susţină clipă de clipă că este pe cale să descopere pilula minune sau vaccinul perfect, suntem tot mai bolnavi an de an, după toate standardele posibile.
Statisticile, cel puţin pentru SUA, sunt îngrozitoare:
- două treimi dintre americani sunt supraponderali;
- cazurile de diabet au explodat, practic, în special în rândurile tinerilor;
- cel puţin jumătate dintre americani înghit, zilnic, cel puţin un aşa-numit "medicament", eliberat pe reţetă de medici alopaţi îndatoritori;
- operaţiile medicale majore au devenit o rutină, hrănind "lipitorile", companiile de asigurări şi cele farmaceutice, care prosperă cu nesimţire, ajungând la venituri de miliarde de dolari;
- bolile cardio-vasculare, cancerul şi atacurile cerebrale sunt cele trei cauze principale de deces, deşi sunt cheltuite sute de miliarde de dolari anual, pentru a le "combate";
- milioane de alţi oameni suferă de o serie întreagă de alte boli degenerative sau autoimune ş.a.m.d.
Pe plan mondial, sunt mai mult decât convins că cifrele nu diferă semnificativ şi nu cred că este dificil să accesăm astfel de statistici, deşi nu ştiu în ce măsură nu au fost deja cosmetizate, prin decizii guvernamentale sau ONU.
Să existe oare o soluţie unică, pentru toate aceste probleme ?
O soluţie atotcuprinzătoare, dar extrem de simplă, încât să fie ceva uluitor, că n-am fost capabili, încă, să o luăm în serios ?
Copil fiind, am luat foarte în serios declaraţiile belicoase ale unor escroci nedovediţi, la acea vreme, gen Nixon, care declarau război legal cancerului, deşi eram pe zi ce trece tot mai nedumerit, că într-un secol de progrese tehnologice uimitoare, când ne lăudam că am fi în stare să zburăm hipersonic şi chiar să călcăm Luna în picioare, nimeni nu părea a fi capabil să dorească, să îndrepte, acea luptă, împotriva cauzelor reale şi nu a simptomelor acelei boli.
Ajunsesem să ne fandosim că am eradicat variola şi poliomielita şi malaria şi toate nu erau decât minciuni sfruntate, care justificau alocările uriaşe de fonduri pentru domeniul medical, din toate sursele posibile, fonduri ce se scurgeau, pe negândite, în buzunarele largi ale comunităţii medicale şi farmaceutice.
Desigur că nu ştiam nimic, pe atunci, despre extraordinara metodă a statisticii matematice, care putea stoarce răspunsuri elocvente din orice tabelă aridă, cu date brute, culese neobosit vreme de ani de zile sau, poate, chiar decenii, într-o ţară oarecare a lumii.
Mafia medico-farmaceutică a ignorat cu încăpăţânare această metodă simplă, în toată această perioadă şi, mai grav de atât, nu numai că o ignoră în continuare, dar face eforturi drăceşti să elimine din sistem orice medic, farmacist sau cercetător onest, care apelează la ea şi ajunge la concluzii uluitor de simple, pentru un fenomen distructiv cum este cancerul, de exemplu, care, în plin război "nixonian", a scăpat vigilenţei guvernanţilor, ajungând de la statutul de boală de excepţie, la acela de "zestre" nedorită curentă, pentru mai mult de jumătate din populaţia lumii, fapt care ar justifica din plin declararea sa ca epidemie.
Nu vă gândiţi prea mult, la cine ştie ce cauze sofisticate ale miopiei oficialilor lumii.
Este exact aceeaşi motivaţie care provoca furia lui Iisus, când a încercat să-i izgonească pe zarafi din templu: lăcomia dementă.
Sistemul social mercantil, actual, nu poate supravieţui de pe urma unui sistem medical care vindecă oameni, fiindcă nu există nici un fel de profit într-o astfel de conduită medicală - "banii nu vin de la oameni sănătoşi şi nici de la morţi, ci numai de la cei care au o boală cronică", se afirmă undeva în film.
Dacă vă uimeşte un asemenea raţionament, voi exemplifica prin altul, de aceeaşi speţă, care stă la baza deciziilor strategice ce se iau pe timp de război, raţionament care a condus, în timp, la eliminarea unor instrumente garantat letale, în genul muniţiei individuale explozive.
Nu au existat nici un fel de considerente umanitare în luarea acelei decizii, ci motivaţia a fost cu totul alta: în timp de război, "profitabilă" şi deci recomandată nu este uciderea soldaţilor inamici, ci rănirea acestora, fiindcă un om rănit imobilizează mult mai multe resurse financiar-umane ale armatei adverse - îngreunând efortul de război - decât un soldat mort: servicii de ambulanţă, spitalizare, farmaceutice ş.a.m.d.
Dr. Colin Campbell, un nutriţionist al Universităţii Cornell, nu făcea excepţie de la regulă, prin anii '60, când, respectând tradiţia de fermieri a familiei, se străduia să producă proteine de origină animală, de "înaltă calitate", ce-i drept într-un scop foarte nobil, de a eradica foametea din ţările lumii a treia.
Tocmai lipsa banilor, l-a determinat să ia o decizie involuntar genială, oferind copiilor doar proteine de natură vegetală, constatând uluit că statisticile arătau că, tocmai la copiii filipinezi din familiile înstărite se manifesta mai des cancerul hepatic, motivaţia fiind exact posibilitatea de a achiziţiona şi consuma produse alimentare de origine animală.
Experimentele ulterioare, prin care a încercat să probeze atât intuiţia sa cât şi declaraţiile dintr-un articol al unei obscure reviste medicale indiene, folosind cazeina în dieta unor cobai, au confirmat strălucit premisele iniţiale.
Dr. Caldwell Esselstyn - o cunoştinţă mai veche de-a noastră, din filmul consacrat terapiei Gerson - a ajuns la o concluzie similară urmând o cale diferită.
Frustrat fiind de inutilitatea luptei contra cancerului de sân, pe care o purta necontenit, în calitate de preşedinte al Breast Cancer Task Force la Clinica Cleveland, a realizat un fapt extrem de simplu.
Chirurgia este desigur un instrument excelent, în orice caz medical de urgenţă, dar nu a reprezentat şi nu va reprezenta vreodată o metodă preventivă: indiferent câte mastectomii ar fi efectuat, cazurile de cancer mamar continuau să se adune la clinică.
A apelat desigur la statistici, unele dintre ele chiar bine ascunse sau făcute uitate de oficialităţi şi a raţionat exact ca şi Campbell, într-un final: în ţările care nu aveau în dietă decât cantităţi nesemnificative de proteine de natură animală, se manifestau cele mai puţine cazuri de cancer, iar regula nu era valabilă doar pentru cel mamar, care-l interesase iniţial, ci pentru orice tip de cancer.
Esselstyn a avut rara intuiţie de a verifica ce spun statisticile şi în cazul altor boli degenerative, cum ar fi cele cardio-vasculare, constatând entuziasmat că regula se verifica şi în acest caz.
Nu veţi găsi popularizate niciodată aceste concluzii, în nici una dintre declaraţiile oficiale, deşi, în China, Zhou Enlai a ordonat executarea unui studiu, asupra a peste 880 de milioane de oameni, tocmai în acest sens.
Dovada este prezentată parţial şi în film, când două somităţi ale guvernului american, Connie B. Diekman, director al University Nutrition, Washington University, St. Louis, Missouri şi fost preşedinte al Asociaţiei Dietetice Americane şi David Klurfeld, National Program Leader, Human Nutrition, la Departamentul Agriculturii al SUA, sunt invitate, firesc, de regizor să prezinte opiniile contrare şi susţin sfidător că au "dovezi ştiinţifice", care demonstrează rolul benefic al lactatelor şi cărnii în sănătatea umană.
Diekman dă chiar, drept exemplu, cazul osteoporozei, deşi toate statisticile arată, cu claritate, recrudescenţa acesteia exact în ţările cu un mai mare consum de produse lactate, fie ele şi degresate, din cauza acţiunii acidozei metabolice, provocată de proteinele de natură animală.
Aşa zisele motivaţii ale lui Klurfeld, sunt, în aceeaşi ordine de idei, pur şi simplu cretine sau sunt făcute în speranţa existenţei unei audienţe cretine: legile privind incompatibilitatea sunt foarte clare şi nu cred că cineva se poate îndoi, de concluziile părtinitoare şi, deci, false, trase de un comitet de reglementare, aflat pe statul de plată al industriei pe care ar trebui să o reglementeze.
Dacă mai există şi sceptici, îi invit să cântărească efectele evidente ale politicii nutriţioniste oficiale, pur şi simplu privind în jur - nu le va fi greu să observe marea masă de obezi care tasează asfaltul, în toate ţările lumii, consecinţa directă a obiceiurilor alimentare legalizate şi susţinute "ştiinţific".
Regizorul ne atrage după sine, în cele două călătorii fascinante, pe care le întreprinde alături de cei doi minunaţi cercetători, Campbell şi Esselstyn, pe căile similare, dar separate, care i-au condus de la viaţa la fermă şi "perfecta hrană naturală", până în China sau Cleveland, unde au început să exploreze idei care le-au zdruncinat convingerile înrădăcinate, fiindcă ei înşişi fuseseră, până atunci, tot simple produse ale aceleaşi cumplite şi tembele societăţi de consum, în care banul justifică totul, de la războaie, la genocid medical.
Documentarul nu se rezumă doar la teorie, declaraţii şi statistici.
Însuşi regizorul - laolaltă cu mulţi alţi pacienţi cu boli grave şi chiar sportivi de renume, ca Marc Danzig - se supune aceleaşi diete integral vegetariene, promovată de ambii cercetători, rezultatele mai mult decât relevante fiind dezvăluite la final de film.
În concluzie, sunt perfect convins de mesajul acestui film: o dietă integral vegetariană nu poate fi decât sănătoasă - proteinele de origină animală nefiind deloc necesare - fiindcă ne oferă până şi avantajul evitării chimicalelor şi carcinogenelor, pompate cu largheţe în animalele crescute intensiv, iar fast-food-ul este o invenţie criminală, ce nu are nimic de-a face cu alimentaţia umană.
"Vă rog să puneţi un copilaş într-un pătuţ, laolaltă cu un măr şi un iepure. Dacă va mânca iepurele şi se va juca cu mărul, vă promit că vă cumpăr o maşină nouă !"
Harvey Diamond,
Fit for Life"
link 1
http://www.royalvids.eu/tt/4e6770d297f3e
